Unii copii vorbesc puțin. Se ascund în spatele părinților. Evită privirile și își lasă cuvintele înăuntru, de parcă ar fi prea fragile pentru a fi auzite.
A fi timid sau retras nu este o greșeală, ci o formă de a fi. Însă, uneori, în spatele acestei retrageri se ascunde frica de a nu fi judecat, teama de respingere sau lipsa încrederii în sine.
Terapia nu schimbă esența copilului – nu îl transformă din introvertit în extrovertit –, ci îl ajută să își găsească vocea, curajul și locul în lume.
1. Înțelegerea lumii interioare a copilului
Copiii timizi trăiesc mult în interior. Își analizează emoțiile, observă detalii, simt intens. Terapia îi ajută să pună în cuvinte ceea ce simt și să descopere că exprimarea nu este periculoasă, ci eliberatoare.
2. Crearea unui spațiu sigur
Pentru un copil retras, cabinetul devine o „zonă neutră” – un loc unde nu trebuie să se compare cu alții și nu este grăbit să răspundă. Jocul terapeutic, poveștile și activitățile creative îi oferă timp să se deschidă în ritmul lui.
3. Învățarea abilităților sociale pas cu pas
Terapia nu forțează interacțiunea, ci o construiește treptat:
- exerciții de contact vizual
- jocuri de rol pentru exprimarea emoțiilor
- mici provocări adaptate copilului
4. Sprijin pentru părinți
Uneori, părinții copiilor timizi au nevoie să afle:
- cum să îi încurajeze fără presiune
- cum să evite comparațiile cu alți copii
- cum să îi sprijine să își facă prieteni în mod natural
5. Bucuria micilor victorii
Primul „Bună” spus unui coleg nou. Ridicarea mâinii în clasă. Zâmbetul către un copil necunoscut în parc. Aceste gesturi mici sunt pași mari – iar terapia îi ajută să fie posibili.
În loc de încheiere
Un copil timid nu trebuie „schimbat”. El trebuie văzut, ascultat și încurajat să strălucească în felul lui unic. Terapia îi oferă cheia către propria voce – și siguranța că atunci când o va folosi, cineva o va asculta cu blândețe.
Dacă vrei să îți ajuți copilul să își deschidă aripile:
📍 Șos. Mihai Bravu 247, București
📞 0741 083 809
🌐 psihoterapeut-roxana-nicolae.ro